Ce te legeni …
Mihai Eminescu
- Publicată în volumul Poezii în anul 1883.
- Se caracterizează prin profunzimea gândirii , simplitatea formei, intensitatea și puritatea sentimentelor exprimate
TEMA
- Creație lirică care exprimă, în mod direct, sentimentele de dragoste ale poetului față de natură.
- De inspirație folclorică
- Ilustrează trecerea timpului prin succesiunea anotimpurilor.
TITLUL
- Ce te legeni – interogație retorică adresată de către poet codrului.
- … punctele de suspensie – exprimă tristețea codrului, îndemnând la meditație asupra timpului.
STRUCTURĂ ȘI SEMNIFICAȚII
- Alcătuită din două secvențe :
Prima secvență:
- Întrebarea adresată de către poet codrului.
- Adresarea este directă, codrul fiind personificat (atribunindu-se sentimente și stări omenești) : ”Ce te legeni codrule” .
- Îngrijorarea poetului apare deoarece legănarea (tristețea) codrului este fără să aibă vreun motiv ”Fără ploaie, fără vânt”.
- Tristețea codrului este ilustrată prin imaginea vizuală ”Cu crengile la pământ?”.
A doua secvență:
- Codrul ”răspunde” poetului explicându-i motivele tristeții și deprimării sale.
- Scurgerea ireversibilă a timpului exprimată prin succesiunea anotimpurilor toamnă-iarnă (”De ce nu m-aș legăna , / Dacă trece vremea mea!”)
- Apropierea iernii (anotimpulfriguros și pustiitor) amplifică disperarea și deznădejdea codrului exprimate prin repetiția din versurile : ”Ziua scade, noaptea crește”, ”Bate vântul frunza-n dungă”, ”Bate vântul dintr-o parte / Iarna-i ici, vara-i departe”.
- Migrația păsărilor călătoare (”Cântăreții mi-i alungă ” , ”…păsările trec”, rândunelele pleacă ”în stoluri”) care îl încântau cu ciripitul lor este un alt motiv de tristețe pentru codru.
- Întreaga natură este cuprinsă de o tristețe profundă care este exprimată prin imaginea vizuală din versul ”Zarea lumii-ntunecând” .
- Trecerea timpului , scurgerea ireversibilă a vieții cresc în intensitate durerea codrului care este ilustrată prin repetiția verbelor ”trec”, ”se duc” și prin comparația ”se duc ca clipele” .
- Triplul epitet ”pustiit, veștejit și amorțit ” exprimă singurătatea codrului părăsit de ființele dragi.
- Umanizarea codrului este scoasă în evidență prin speranța de revigorare , de refacere în vara viitoare (sentimentul de dor) ”Și cu doru-mi singurel”.
- Câmpul lexical format din cuvintele: vremea, ziua, noaptea, iarna, vara, clipele exprimă ideea de timp.
Ca argumente în sprijinul afirmației că poezia ”Ce te legeni …” este de inspirație folclorică amintim următoarele elemente:
- dativul etic: ”mi-l rărește”,”mi-i alungă”;
- cuvinte și expresii populare: ”aripele”,”ici”,”trece vremea mea”,”frunza-n dungă” ;
PROZODIA
- Ritm trohaic (prima silabă acentuată , a doua silabă neaccentuată).
- Rima este împerecheată (potrivirea sunetelor finale a două versuri alăturate).
- Măsura versului este de 7-8 silabe (ca în poeziile populare).
