Glucoza:

• • la obţinerea alcoolului etilic şi în alimentaţie ca înlocuitor al zahărului;
• • în medicină pentru perfuzii;

Zaharoza:

• • în alimentaţie, la prepararea dulciurilor;

Amidonul:

• • la obţinerea glucozei;
• • în alimentaţie;
• • la apretarea rufelor;

Celuloza:

• • la fabricarea hârtiei;
• • obţinerea mătăsii vâscoză şi a mătăsii acetat;
• • obţinerea nitraţilor de celuloză: celuloid, lacuri,

Este o substanţă de culoare albă, cu structură fibroasă, fără gust, fără miros. Este insolubilă în apă, alcool etilic şi eter.

Tratată cu diferite substanţe chimice constituie materia primă pentru obţinerea hârtiei, mătăsii artificiale, mase plastice, substanţe explozive, filme foto, alcool etilic.

• este o polizaharidă care se găseşte în plantele care conţin clorofilă şi este folosit atât ca hrană necesară plantei, cât şi ca substanţă de rezervă;

• este o substanţă albă, fără miros, fără gust, insolubilă în apă rece şi alcool etilic;

• încălzit peste 200°C se transformă în dextrină;

• prin hidroliză cu acid clorhidric diluat, amidonul se transformă în glucoza.

Proprietăţile zaharozei

• este o dizaharidă care conţine: carbon, hidrogen şi oxigen;

• este o substanţă solidă cristalină incoloră, cu gust dulce, solubilă în apă şi greu solubilă în alcool.

• se descompune la încălzire, iar peste 185°C formează un lichid galben – brun, care, prin răcire, dă o masă solidă amorfă numită caramel.

• încălzirea puternică a zaharozei conduce la carbonizarea acesteia.

• este o monozaharidă care se găseşte în fructe dulci şi în organismul animal;

• este o substanţă solidă, cristalizată, de culoare albă, cu gust dulce, solubilă în apă;

• prin fermentarea glucozei, în prezenţa unei enzime, se obţine alcool etilic.

• prin încălzire puternică, se carbonizează.

Se cunosc trei categorii de zaharide: monozaharide, dizaharide şi polizaharide.

Grăsimile vegetale se găsesc în seminţe şi fructe de unde se extrag prin presare sau prin extracţie cu solvenţi organici.

Grăsimile animale se găsesc în ţesuturile animalelor şi se extrag prin diferite procedee.

Grăsimile pot fi solide, semisolide şi lichide.

Proprietăţile grasimilor

• grăsimile naturale sunt amestecuri de substanţe, în compoziţia cărora intră acizi graşi şi glicerina;

• sunt insolubile în apă şi solubile în solvenţi organici;

• au densitatea mai mică decât a apei; sunt unsuroase la pipăit şi lasă pete pe hârtie;

• în prezenţa aerului şi luminii se oxidează;

• prin tratare cu hidroxizi alcalini se transformă în săpunuri şi glicerina.

Utilizarea grasimilor:

• în industria farmaceutică;

•fabricarea de lubrifianţi.

• obţinerea lacurilor, vopselelor, săpunului.

Proprietătile proteinelor

• încălzite puternic, proteinele se descompun;

• sunt precipitate, atât prin încălzire cât şi din soluţiile lor, de către acizi, baze şi de unele săruri.

Utilizările proteinelor

• Gelatina

• obţinerea pastei de lipit sub formă de clei;

• Albumina şi gelatina

• limpezirea vinului;

• Cazeina

• obţinerea galalitului (masă plastică);

• antidot în cazul unor otrăvuri

Săpunurile se obţin prin reacţia de hidro liză a grăsimilor în mediu bazic. Reacţia se numeşte reacţie de saponificare.

Prin reacţia de saponificare a rezultat ca produs principal săpunul de sodiu şi ca produs secundar, glicerina. Săpunul se separă de apa care conţine glicerina prin adăugarea unei soluţii saturate de clorură de sodiu. Prin răcire, săpunul se separă la suprafaţa lichidului, de unde se scoate şi este lăsat să se usuce.

Proprietăţile sapunurilor

• sunt sărurile acizilor din grăsimi cu metale;

• se obţin prin reacţia de hidroliză a grăsimilor în mediu bazic;

• se caracterizează prin putere de spălare datorită proprietăţii lor tensio – active.

Utilizările săpunurilor

• agenţi de spălare;

• fabricarea pastelor adezive: săpun de plumb, de bariu,etc;

• în medicină: săpun de plumb;

• la fratarea plantelor: în compoziţia unor insecticide:

• impermeabilizarea ţesăturilor: săpun de aluminiu, etc.

Detergenţi

Detergenţii sunt substanţe organice de sinteză, care, ca şi săpunurile, au capacitatea de spălare. Materiile din care se fabrică detergenţii provin din petrol.

Proprietatea fizice

• lichid incolor, cu gust acru, cu miros persistent, iritant şi înţepător;

• se amestecă în orice proporţie cu apa şi conduce curentul electric.

• se obţine prin fermentaţia acetică a băuturilor alcoolice slabe, cu ajutorul unor enzime;

• reacţionează cu metale, oxizi bazici, baze, săruri şi alcooli; este un acid slab.

Utilizările acidului acetic

• conservam; medicamente (aspirina);

• condiment; esenţe aromate alimentare.

• folosit la fabricarea mătăsii artificiale coloranţilor.