<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Notite &#187; Biologie</title>
	<atom:link href="http://www.cursuri-online.info/notite/1/biologie/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.cursuri-online.info/notite</link>
	<description>Formule,mici referate, notiuni importante, toate și multe altele sunt notițe pe blogul nostru. Folosește căsuța din dreapta pentru căutare!</description>
	<lastBuildDate>Sun, 04 Dec 2011 13:31:18 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.2.1</generator>
		<item>
		<title>Fiziologia analizatorului vizual</title>
		<link>http://www.cursuri-online.info/notite/20/fiziologia-analizatorului-vizual.html</link>
		<comments>http://www.cursuri-online.info/notite/20/fiziologia-analizatorului-vizual.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 20 Nov 2011 17:42:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biologie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.cursuri-online.info/notite/?p=382</guid>
		<description><![CDATA[Receptorii vizuali sunt reprezentati de celulele cu conuri , responsabile de vederea diurna, si cele cu bastonase de vedere nocturna. Ambele tipuri sunt localizate in retina. Stimularea sistemului nervos vegetativ parasimpatic determina contractia muschilor circulari ai irisului, ducand la iscorarea pupilei(mioza). Sistemul nervos simpatic determina contractia muschilor radiari ai irisului , provocand marirea pupilei (midriaza). [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Receptorii vizuali sunt reprezentati de celulele cu conuri , responsabile de vederea diurna, si cele cu bastonase de vedere nocturna. Ambele tipuri sunt localizate in retina.</p>
<p>Stimularea sistemului nervos vegetativ parasimpatic determina contractia muschilor circulari ai irisului, ducand la iscorarea pupilei(mioza). Sistemul nervos simpatic determina contractia muschilor radiari ai irisului , provocand marirea pupilei (midriaza).</p>
<p>Punctul proximun este punctul cel mai apropiat de ochi, la care vederea este clara, cu acomodare. Punctul remotum este punctul cel mai indepartat de ochi, la care vederea este clara, fara acomodare.</p>
<p>Cand sunt privite obiecte dispuse intre punctul proximum si punctul remotum , se realizeaza acomodarea pentru vederea de aproape. Acest reflex presupune corelarea axelor celor 2 globi oculari, contractia muschilor circulari ai corpului ciliar urmata de relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului si accentuarea curburii cristalinului. De asemenea , se realizeaza si adaptarea pupilei la stimulu luminos, prin contractia muschilor circulari ai irsului.</p>
<p>Celulele cu con contin un pigment fotosensibil, iodopisina , care, sub actiunea luminii puternice este descompus in opsina si retinen, avand loc stimularea acestor celule. Ele sunt responsabile de perceptia formei si a culorii obiectelor. Celulele cu bastonas au un pigment fotosensibil, rodopina , care, sub influenta luminii se descompune in scotopsina si retinen, avand loc stimularea acestor celule.</p>
<p>Vitamina A este importanta in sinteza retinenului necesar pentru refacerea pigmentului fotosensibil al celulelor cu con si al celor cu bastonas. In lipsa ei, vederea in lumina devine deficitara (cecitate nocturna).</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.cursuri-online.info/notite/20/fiziologia-analizatorului-vizual.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Oasele si muschii membrelor</title>
		<link>http://www.cursuri-online.info/notite/20/oasele-si-muschii-membrelor.html</link>
		<comments>http://www.cursuri-online.info/notite/20/oasele-si-muschii-membrelor.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 20 Nov 2011 17:34:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biologie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.cursuri-online.info/notite/?p=379</guid>
		<description><![CDATA[Membrele superioare se articuleaza la trunchi prin centura scapulara, formata din omoplat si clavicula, iar cele inferioare prin centura pelviana, formata din osul sacrum si cele doua coxale. Scheletul membrului superior liber este format din: humerus, radius, ulna, carpiene, metacarpiene si falange, iar scheletul membrului inferior liber este format din : femur, patela (rotula), tibie, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Membrele superioare se articuleaza la trunchi prin centura scapulara, formata din omoplat si clavicula, iar cele inferioare prin centura pelviana, formata din osul sacrum si cele doua coxale.</p>
<p>Scheletul membrului superior liber este format din: humerus, radius, ulna, carpiene, metacarpiene si falange, iar scheletul membrului inferior liber este format din : femur, patela (rotula), tibie, fibula, tarsiene, metatarsiene si falange.</p>
<p>Fractura este ruperea osului. Ea poate fi inchisa sau deschisa, cand unul din capetele osului iese din piele.</p>
<p>Muschi ai membrului superior: triceps, biceps si coracoid. Muschi ai membrului inferior: croitor , cvadriceps si aductori ai coapsei.</p>
<p>In contractia izotinica , tensiunea in muschi ramane constanta, dar se modifica lungimea muschiului , pe cand in cea izometrica, se modifica tensiunea din muschi iar lungimea ramane constanta. Doar prin contractia izotonica se realizeaza lucru mecanic.</p>
<p>Oboseala musculara este cauzata de un efort muscular prelungit si se caracterizeaza prin diminuarea fortei musculare. Pentru a preveni instalarea oboselii musculare, trebuie sa se evite efortul muscular prelungit, strsul, efortul muscular in medii poluate.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.cursuri-online.info/notite/20/oasele-si-muschii-membrelor.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sistemul osos &#8211; parte pasiva a sistemului locomotor</title>
		<link>http://www.cursuri-online.info/notite/20/sistemul-osos-parte-pasiva-a-sistemului-locomotor.html</link>
		<comments>http://www.cursuri-online.info/notite/20/sistemul-osos-parte-pasiva-a-sistemului-locomotor.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 20 Nov 2011 17:28:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biologie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.cursuri-online.info/notite/?p=377</guid>
		<description><![CDATA[Scheletul uman are 3 parti : scheletul capului, al trunchiului si al membrelor. osul frontal si mandibula sunt oase ale scheletului capului. Coastele si vertrebele apartin de scheletul trunchiului, iar femurul si coxalul sunt oase din scheletul membrului inferior. Oasele cresc in lungime prin intermediul cartilajelor dispuse intre diafiza si epifiza si in grosime prin [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Scheletul uman are 3 parti : scheletul capului, al trunchiului si al membrelor.</p>
<p>osul frontal si mandibula sunt oase ale scheletului capului.</p>
<p>Coastele si vertrebele apartin de scheletul trunchiului, iar femurul si coxalul sunt oase din scheletul membrului inferior.</p>
<p>Oasele cresc in lungime prin intermediul cartilajelor dispuse intre diafiza si epifiza si in grosime prin intermediul periostului.</p>
<p>In cresterea si dezvoltarea organismului, un rol important il au urmatorii hormoni : somatotrop (de crestere), tiroxina si triidotironina.</p>
<p>Oasele deservesc ca parghii in realizarea miscarii, fiind o rezerva de calciu si saruri minerale pentru organism, au rol de protectie a unor organe  de importanta vitala , iar prin maduva rosie indeplinesc functie hematopeica.</p>
<p>Vitamina D este importanta pentru fixarea calciului in organism, in vederea cresterii si a dezvoltarii normale a scheletului.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.cursuri-online.info/notite/20/sistemul-osos-parte-pasiva-a-sistemului-locomotor.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Revolutia cardiaca</title>
		<link>http://www.cursuri-online.info/notite/20/revolutia-cardiaca.html</link>
		<comments>http://www.cursuri-online.info/notite/20/revolutia-cardiaca.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 20 Nov 2011 17:23:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biologie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.cursuri-online.info/notite/?p=374</guid>
		<description><![CDATA[REvolutia cardiaca (ciclul cardiac) este procesul prin care sangele strabate inima datorita contractiilor (sistolelor) si relaxarilor (diastolelor). Aceasta dureaza 0,8 secunde. Vase aferente inimii: - 2 vene cave, ce se deschid in atriul drept; -4 vene pulmonare ce se deschid in atriul stang; -artera pulmonara, ce pleaca din ventriculul drept; -artera aorta, ce pleaca din [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>REvolutia cardiaca (ciclul cardiac) este procesul prin care sangele strabate inima datorita contractiilor (sistolelor) si relaxarilor (diastolelor). Aceasta dureaza 0,8 secunde.</p>
<p>Vase aferente inimii:</p>
<p>- 2 vene cave, ce se deschid in atriul drept;</p>
<p>-4 vene pulmonare ce se deschid in atriul stang;</p>
<p>-artera pulmonara, ce pleaca din ventriculul drept;</p>
<p>-artera aorta, ce pleaca din ventriculul stang.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.cursuri-online.info/notite/20/revolutia-cardiaca.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Definitie cancer</title>
		<link>http://www.cursuri-online.info/notite/20/definitie-cancer.html</link>
		<comments>http://www.cursuri-online.info/notite/20/definitie-cancer.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 20 Nov 2011 17:21:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biologie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.cursuri-online.info/notite/?p=372</guid>
		<description><![CDATA[Cancerul este rezultatul alterarii unor gene, care controleaza diviziunea celulara. Este transmis clonal, el pornind de la o singura celula anormala, ce trece prin diviziune si formeaza un grup de celule tot anormale (identice).]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cancerul este rezultatul alterarii unor gene, care controleaza diviziunea celulara. Este transmis clonal, el pornind de la o singura celula anormala, ce trece prin diviziune si formeaza un grup de celule tot anormale (identice).</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.cursuri-online.info/notite/20/definitie-cancer.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Diferenta leucemie-limfom</title>
		<link>http://www.cursuri-online.info/notite/20/diferenta-leucemie-limfom.html</link>
		<comments>http://www.cursuri-online.info/notite/20/diferenta-leucemie-limfom.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 20 Nov 2011 17:19:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biologie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.cursuri-online.info/notite/?p=370</guid>
		<description><![CDATA[Asemanarea dintre leucemie si limfom : ambele sunt cancere ce afecteaza sangele. Deosebirea dintre leucemie si limfom: leucemia consta in translocatia reciproca a bratului lung al cromozomului 22 cu un segment din cromozomul 9; limfomul este translocatia cromozomului 8 si 14.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Asemanarea dintre leucemie si limfom : ambele sunt cancere ce afecteaza sangele.</p>
<p>Deosebirea dintre leucemie si limfom: leucemia consta in translocatia reciproca a bratului lung al cromozomului 22 cu un segment din cromozomul 9; limfomul este translocatia cromozomului 8 si 14.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.cursuri-online.info/notite/20/diferenta-leucemie-limfom.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Carcinogeneza</title>
		<link>http://www.cursuri-online.info/notite/20/carcinogeneza.html</link>
		<comments>http://www.cursuri-online.info/notite/20/carcinogeneza.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 20 Nov 2011 17:17:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biologie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.cursuri-online.info/notite/?p=368</guid>
		<description><![CDATA[Carcinogeneza este procesul de proliferare necontrolata a celulelor cu formarea tumorilor maligne (aparitia cancerului ).]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Carcinogeneza este procesul de proliferare necontrolata a celulelor cu formarea tumorilor maligne (aparitia cancerului ).</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.cursuri-online.info/notite/20/carcinogeneza.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Terapia genica</title>
		<link>http://www.cursuri-online.info/notite/20/terapia-genica.html</link>
		<comments>http://www.cursuri-online.info/notite/20/terapia-genica.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 20 Nov 2011 17:16:36 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biologie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.cursuri-online.info/notite/?p=366</guid>
		<description><![CDATA[Terapia genica este tratarea unor maladii genetice prin inserarea unei gene in scopul inlocuirii, suplimentarii sau repararii unei gene mutante.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Terapia genica este tratarea unor maladii genetice prin inserarea unei gene in scopul inlocuirii, suplimentarii sau repararii unei gene mutante.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.cursuri-online.info/notite/20/terapia-genica.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Pulsul arterial</title>
		<link>http://www.cursuri-online.info/notite/20/pulsul-arterial.html</link>
		<comments>http://www.cursuri-online.info/notite/20/pulsul-arterial.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 20 Nov 2011 17:15:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biologie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.cursuri-online.info/notite/?p=364</guid>
		<description><![CDATA[Pulsul arterial este unda de distensie a peretelui arterial, provocata de cresterile ritmice ale presiunii sanguine , ca urmare a sistolelor ventriculare. Masurarea pulsului arterial se poate realiza prin presarea unei artere pe un plan osos.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Pulsul arterial este unda de distensie a peretelui arterial, provocata de cresterile ritmice ale presiunii sanguine , ca urmare a sistolelor ventriculare. Masurarea pulsului arterial se poate realiza prin presarea unei artere pe un plan osos.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.cursuri-online.info/notite/20/pulsul-arterial.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Functii adrenalina</title>
		<link>http://www.cursuri-online.info/notite/20/functii-adrenalina.html</link>
		<comments>http://www.cursuri-online.info/notite/20/functii-adrenalina.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 20 Nov 2011 17:13:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Biologie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.cursuri-online.info/notite/?p=362</guid>
		<description><![CDATA[Adrenalina si noradrenalina indeplinesc functii de neurotransmitatori, insa sunt secretati si de medulosuprarenala si au asupra celulelor efecte similare stimularii sistemului nervos simpatic.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Adrenalina si noradrenalina indeplinesc functii de neurotransmitatori, insa sunt secretati si de medulosuprarenala si au asupra celulelor efecte similare stimularii sistemului nervos simpatic.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.cursuri-online.info/notite/20/functii-adrenalina.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

